În M. Of. nr. 507 din 23 mai 2019 s-a publicat Legea nr. 117/2019 din 20 iunie 2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Despre acest site web

UNIVERSULJURIDIC.RO

Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de 

construcţii - modificări (Legea nr. 117/2019)

În M. Of. nr. 507 din 23 mai 2019 s-a publicat Legea nr. 117/2019 din 20 iunie 2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Potrivit site-ului oficial, în ședința din 24 iunie 2019, ÎCCJ s-a reunit în cadrul Completului privind recursul în interesul legii pentru a dezbate cu privire la Interpretarea și aplicarea prevederilor art. 19 din Legea nr. 554/2004, prin raportare la dispozițiile art. 11 alin. (2) din același act normativ, în sensul de a se stabili care este momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție pentru introducerea acțiunii în despăgubire, respectiv de la momentul comunicării actului administrativ nelegal sau de la data rămânerii definitive a hotărârii de anulare a acestui act.

Sursa: UNIVERSULJURIDIC.RO

Decizia ÎCCJ (Complet RIL) nr. 22/2019 (Comunicat): Art. 19 

(„Termenul de prescripţie pentru despăgubiri”) rap. la art. 11 („Termenul de introducere a acţiunii”) alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

Potrivit site-ului oficial, în ședința din 24 iunie 2019, ÎCCJ s-a reunit în cadrul Completului privind recursul în interesul legii pentru a dezbate cu privire la Interpretarea și aplicarea prevederilor art. 19 din Legea nr. 554/2004, prin raportare la dispozițiile art. 11 alin. (2) din acel...

Conform art. 18 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la 10 septembrie 2007, dacă persoana căutată consimte să fie predată către statul solicitant, statul solicitat poate, în conformitate cu principiile și procedurile prevăzute de sistemul său juridic, să predea persoana respectivă cât mai repede posibil, fără alte proceduri. Consimțământul persoanei poate include renunțarea sa la protecția oferită de regula specialității.

Despre acest site web

SURSA: UNIVERSULJURIDIC.RO

Încălcarea principiului legalităţii. Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală. Contestație respinsă ca inadmisibilă

Conform art. 18 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la 10 septembrie 2007, dacă persoana căutată consimte să fie predată către statul solicitant, statul solicitat poate, în conformitate cu prin...

În M. Of. nr. 507 din 23 mai 2019 s-a publicat O.U.G. nr. 43/2019 din 12 iunie 2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative care privesc stabilirea unor măsuri în domeniul investițiilor.

Despre acest site web

 sursa : UNIVERSULJURIDIC.RO

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal - modificări (O.U.G. nr. 43/2019)

În M. Of. nr. 507 din 23 mai 2019 s-a publicat O.U.G. nr. 43/2019 din 12 iunie 2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative care privesc stabilirea unor măsuri în domeniul investițiilor.

Potrivit site-ului oficial, au fost publicate rezultatele obținute de candidați în urma verificării dosarelor de înscriere la examenul de definitivat.

Despre acest site web

UNIVERSULJURIDIC.RO

[UPDATE: Rezultatele obținute în urma verificării dosarelor de înscriere] UNEJ. Examenul de definitivat pentru executorii judecătoreşti stagiari (2019)

Potrivit site-ului oficial (www.executori.ro), au fost publicate rezultatele obținute de candidați în urma verificării dosarelor de înscriere la examenul de definitivat.

Decizia ÎCCJ (Complet DCD/P) nr. 14/2019: Art. 43 („Pedeapsa în caz de recidivă”) alin. (2) NCP

De Redacția ProLege
14 iun. 2019
1 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 5 (1 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post. Vizualizari: 284
RECOMANDĂRI
Constituirea Comisiei pentru negocierea Metodologiei privind utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale de către organismele de radiodifuziune (Decizia DGAORDA nr. 98/2016)
10 oct. 2016
Neconstituționalitate (comunicat CCR): Dispozițiile art. 436 alin. (2), art. 439 alin. (4^1) teza întâi și art. 440 alin. (2) din Codul de procedură penală
23 iun. 2016
ANPC. Clarificări cu privire la o serie de noi drepturi digitale ce pot fi folosite în perioada vacanței de vară, pretutindeni în Europa
13 aug. 2018

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑VREAU CONT PREMIUM!

Decizia ÎCCJ Complet ÎCCJ Act normativ Articol Sumar
Decizia nr. 14/2019, pronunțată în ședința din 12 iunie 2019 Complet DCD/P Cod penal Art. 43 alin. (2) Dispozițiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infracțiunile concurente să fie săvârșite după condamnarea definitivă neexecutată sau executată parțial, acestea nefiind aplicabile în ipoteza în care una dintre infracțiuni este în concurs și cu cea care constituie primul termen al recidivei


Biblioteca Universul Juridic Sintact
Conform site-ului oficial (www.scj.ro), ÎCCJ s-a reunit în cadrul Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în ședința din 12 iunie 2019, pentru a dezbate cu privire la interpretarea următoarei chestiuni: „Dacă dispozițiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infracțiunile concurente să fie săvârșite după condamnarea definitivă neexecutată sau executată parțial sau sunt aplicabile și în ipoteza în care una dintre ele este în concurs și cu cea care atrage starea de recidivă”.



Obiectul dezlegării chestiunii de drept
Art. 43 („Pedeapsa în caz de recidivă”) alin. (2) din Codul penal

„(2) Când înainte ca pedeapsa anterioară să fi fost executată sau considerată ca executată sunt săvârșite mai muite infracțiuni concurente, dintre care cel puțin una se află în stare de recidivă, pedepsele stabilite se contopesc potrivit dispozițiilor referitoare la concursul de infracțiuni, iar pedeapsa rezultată se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată ori la restul rămas neexecutat din aceasta”.

Decizia ÎCCJ (Complet DCD/P) nr. 14/2019
Prin Decizia nr. 14/2019, ÎCCJ (Complet DCD/P) a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Timișoara – Secția penală în dosarul nr. 31874/325/2017prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile, numai în ceea ce privește dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept:

„Dacă dispozițiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infracțiunile concurente să fie săvârșite după condamnarea definitivă neexecutată sau executată parțial sau sunt aplicabile și în ipoteza în care una dintre ele este în concurs și cu cea care atrage starea de recidivă.”

Înalta Curte a stabilit faptul că dispozițiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infracțiunile concurente să fie săvârșite după condamnarea definitivă neexecutată sau executată parțial, acestea nefiind aplicabile în ipoteza în care una dintre infracțiuni este în concurs și cu cea care constituie primul termen al recidivei.

sursa: Universul Juridic

Recursul are ca obiect decizia nr. 13/2018 din 8 ianuarie 2018, pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a civilă, în soluționarea apelului.

Potrivit art. 97 pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, precum și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, fiind evident și în această situație că sintagma „cazurile prevăzute de lege” se referă pe de o parte la principiul legalității căii de atac și, pe de altă parte, la posibilitatea criticării la Înalta Curte de Casație și Justiție a unor hotărâri pronunțate de curțile de apel.

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 96 pct. 3 C. proc. civ., curtea de apel judecă, ca instanță de recurs în cazurile anume prevăzute de lege, însă din această perspectivă nu se poate reține faptul că toate recursurile, indiferent de instanța care le-a pronunțat, vor fi soluționate de instanța supremă.

Din ansamblul prevederilor C. proc. civ. se poate deduce că judecata căilor de atac se face prin luarea în considerare a organizării ierarhice a instanțelor de judecată într-un sistem piramidal ce are la bază judecătoriile și în vârful cărora se găsește Înalta Curte de Casație și Justiție, învestirea instanțelor de control judiciar făcându-se din treaptă în treaptă, fără a se trece peste o instanță de la un nivel intermediar.

În acest context, sunt relevante prevederile art. 483 alin. (4) prima teză din C. proc. civ., conform cărora în cazurile anume prevăzute de lege, recursul se soluționează de către instanța ierarhic superioară celei care a pronunțat hotărârea atacată.

Astfel, competența de soluționare a recursurilor aparține și altor instanțe decât Înalta Curte de Casație și Justiție, aspect ce reiese și din interpretarea sintagmei „instanța ierarhic superioară” din cadrul art. 483 alin. (4) C. proc. civ., al cărui rol nu este de a conferi instanței supreme competența de a soluționa orice recurs, rolul acestei sintagme fiind cel de a crea o dihotomie între recursurile de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe de o parte, și recursurile de competența celorlalte instanțe de control judiciar – tribunale și curți de apel, pe de altă parte.

În aplicarea dispozițiilor legale enunțate, competentă a soluționa calea extraordinară de atac a recursului este Curtea de Apel București, aceasta fiind instanța mai mare în grad față de instanța care a pronunțat decizia în apel, respectiv decizia civilă nr. 13/2018 din 8 ianuarie 2018, pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a civilă.

Având în vedere cele de mai sus și dispozițiile art. 132 alin. (1) și (3) din C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va admite excepția de necompetență materială a Înaltei Curți de Casație și Justiție și va declina competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel București.

ursa informației: www.scj.ro. si Universul Juridic